joi, 15 aprilie 2010

One day..

Azi.. soarele straluceste mult prea tare.. s-a cuibarit in ochii mei facandu-i sa lacrimeze..

Imi sterg lacrimile usor, cu un deget, incat sa nu observi ca m-am miscat..

Esti in stanga mea, tragi nervos din tigare si scoti fumul puternic.. fumul iti intra in ochii.. te strambi fara sa scoti suntele sau cuvinte..

Azi.. esti plictisit, irascibil si oboist.. te enerveaza traficul infernal de pe strazile capitalei.. iar eu.. tac..

Mintea mea a luat’o razna incercand sa ajunga la tine.. ochii mei s-au fixat intr-un punct, iar lacrimile continua sa curga.. Asta pentru ca desi esti la mai putin de jumatate de metru de mine, nu simt asta..

Atunci cand esti plictisit intre noi se asterne o tacere de mormant.. nu ma privesti.. dar te privesc..

-Ne-am facut urati..

Nu spui nimic, incerc sa schimb melodia, dar imi atingi usor degetele.. si imi dai de inteles ca nu asta vrei..

Deschid geamul.. iar tu il inchizi fara sa-mi dai o explicatie.. Totusi cred ca desi e soare iti e frig..

Imi scot o tigara.. incerc sa o aprind, dar tu ma vezi si mi le tragi repede din mana..

Imi scot un ruj.. mi-l iei.. Nu-ti plac gustul buzelor mele cu ruj pe ele..

Deschid repede usa masinii, cobor in graba si las usa deschisa..

Te sperii si strigi:

-Pleci ?

Ma intorc in graba..

-De azi.. da !

Ma grabesc spre casa fara ganduri.. Intru in casa, ma asez ghemotoc in pat, imi scot telefonul si caut repede numarul lui A.

Suna..

Raspunde..

Liniste..

-Te iubesc..

Apoi inchid repede, speriata ca ii voi auzi vocea ..

Imi pun capul usor pe perna.. si-mi zic.. “Il iubesc… “

Adorm..

Usor..

joi, 8 aprilie 2010

Nu te vreau..


Nu te vreau pentru ca atunci cand te vad imaginatia imi joaca feste,

nu te vreau pentru ca uneori ma domina varsta ta,nu tu!

Nu te vreau pentru ca nu-mi spui pe nume,

nu te vreau pentru ca numele tau e numele lui!

Nu te vreau pentru ca nu m-ai avut cand credeai ca ma ai,

nu te vreau pentru ca nu esti complex!

Nu te vreau pentru ca esti prea atent,

nu te vreau pentru ca uneori te alinti prea mult!

Nu te vreau pentru ca banii iti umfla penele,

nu te vreau pentru ca spui ca n-ai nevoie de multi!

Nu te vreau pentru ca nu am ce sa-ti ofer,

nu te vreau pentru ca nu-mi place cum imi vorbesti la telefon!

Nu te vreau pentru ca, conduci ca un nebun..

Nu te vreau pentru ca nu meriti sa te vreau,

nu te vreau pentru ca esti insuficient!

Nu te vreau pentru ca problemele tale nu exista decat in capul tau,

Nu te vreau pentru ochii tai caprui se uita mereu la mine fix ,

Nu te vreau pentru ca esti orb si ma vezi doar pe mine..

nu te vreau pentru ca imi cunosti radacina!

Nu te vreau pentru ca stii mereu ce gandesc..

Nu te vreau pentru ca uneori incerci sa ma faci geloasa desi stii ca nu-mi place.

Nu te vreau pentru ca ploua afara si tu nu-mi poti schimba starea,

nu te vreau pentru ca atunci cand ploua nu ma simt singura!

Nu te vreau pentru ca nici nu stiu daca existi si daca ai existat,pentru mine..

Nu te vreau pentru ca imi dai mereu senzatia ca esti o iluzie..

Nu te vreau pentru tot ce mi-a placut in tine,

nu te vreau pentru ca atat mi-a mai ramas,

Nu te vreau !

marți, 23 martie 2010

The rain..


The rain fell slow, down on all the roofs of uncertainty...I thought of you, and the years and all the sadness fell away from me... And did you know...I never thought that you’d lose that light in your eyes...

 

Cu greu ma despart de doua zile cu soare, acum cand eram in toiul fericirii.. Imi e greu sa vad ploaia de afara si totusi privesc partea buna a ploii.. pentru ca pot alerga ca o nebuna in ploaie..

Saptamanile trecute au fost mult prea intense, pana si pentru mine.. Si-am trecut prin atatea stari cat n-am trecut intr-un an intreg..

Imi e al naibii de greu sa realizez ca mai sunt doua saptamani si vine Pastele. O sa se agite iar totul in interior.. fiindca mintea mea nu realizeaza ca toate lucrurile pe care mi le amintesc sunt acolo..

E absurd.. nici macar nu stiu daca are sens ce spun.. si totusi o fac..

Pur si simplu exista un loc in care nu ma pot intoarce niciodata.. acolo fiecare amintire a fost traita intens..

 

A venit primavara.. Nu-mi mai trebuie geaca, nu fular, nu esarfa, nici manusi si alte alea.. Afara insa acum inca’i ceva ceata.. ploua.. Si ma trece un fior rece doar la gandul ca asa era si asta toamna.. Si ca nici nu stiu pe unde a trecut timpul de atunci..

 

Ma mai frec un pic la ochi, ii inchid pentru o fractiune de secunda si  ii deschid la loc, imi dau seama ca mintea mea refuza sa-si aminteasca majoritatea filmelor pe care le-am vazut cu tine.. Ma ingrijorez si-mi dau seama ca tremur si am nasul rece..

Ma uit pe geam.. si mi se opreste privrea la vaza cu trandafiri uscati din balcon..

 Imi invadezi iar gandul..

 Asta seara..  ti-ai trecut mana prin parul meu.. m-a strabatut o senzatie asemanatoare unui curent electric.. al naibii de puternic, iar apoi.. am avut iar senzatia ca tot ce-a mai ramas din mine e doar partea pe care tu o atingi.. si ca restu’i cenusa..

luni, 8 martie 2010

Special



Azi.. o zi speciala in care voi, barbati puteti multumi, puteti cere iertare, puteti iubi, puteti alerga ca nebuni pe strada cu flori in mana fara ca cei din jur sa se uite ciudat..

Azi.. trebuie sa alegem cele mai frumose cuvinte pentru cele mai iubite persone..

Azi.. va puteti imbratisa mama si ii puteti spune ceea ce au stiut pana acum, dar nu au auzit.. “Te iubesc”-ul ala atat de profound..

Azi..  eu ii multumesc mamei..

Ii multumesc pentru ca imi lumineaza viata si are grija de mine..

II multumesc pentru ca m-a tinut in pantecele ei si m-a crescut..

Ii multumesc pentru ca m-a invatat sa mananc, sa vorbesc, sa merg si sa zambesc..

Ii multumesc pentru ca mi-a fost si imi va fi mereu alaturi..

Ii multumesc pentru ca ma asteapta mereu acasa..

Ii multumesc pentru ca uneori ma inveleste noaptea si imi spune “Noapte buna, puisor!”

Ii multumesc pentru ca ma iubeste neconditionat..

Ii multumesc pentru ca ma iarta mereu..

Iar.. voi.. fetelor.. sa fiti iubite..

La multi ani!

vineri, 5 februarie 2010

Good Night..


Noapte buna tie.. cel care nu ai somn.. Fie ca visele sa`ti fie pline de dulceata de stele.. iar camera sa fie plina de parfum de luna.. sa te tina in bratele sale si sa te mangaie cu cele mai dulci cuvinte scoase parca dintr`un basm cu zane si fluturashi..


Tie soare.. sa zambesti in somn.. sa`mi canti un cantec de dragoste pe care sa`l aud cu urechile sufletului si sa le aprind ca niste candele prafuite si uitate de timp in inima mea...

Alea sunt cele mai romantice..

Tie.. tie.. tie cel care`mi esthi tatuat in inima si suflet.. in piele si in ganduri.. tie iti doresc sa retraiesti cele mai frumoase clipe pe care le`am trait impreuna.. iubindu`ne.. zambindu`ti.. sarutandu`te si sa`mi simti parfumul pielii in somnul tau adanc.. sa`mi auzi soaptele reci.. pentru ca stiu ca te doare desi pari nepasator.. egoist.. ironic..


Tu fiind o veche parte din mine..

Iar celor care ma critica mereu si nu ma inteleg.. sincer nu'mi pasa de criticile voastre.. ma gandesc de unde vine atata insensibilitate in tartacuta voastra ? Si voua va doresc o noapte in care sa descoperiti dincolo de orizonturile scufundate adanc in cuvintele ce prind suflet atunci cand le simti si stii cu adevarat sa le citesti.. printre metafore, hiperbole.. printre cuvintele care dau viata acestor randuri.. Noapte buna tie celui care nu ma cunosti si nu ma judeci pentru ceea ce scriu.. pentru ceea ce gandesc.. sau pur si simplu pentru modul in care iubesc..


Noapte buna mie.. sufletului meu.. o sa adorm cu gandul la un oarecare el.. sau poate.. nu..


O sa adorm cu gandul la tine soare.. Pentru ca maine tu imi vei da din nou viata si suflare in ochi`mi si buzele`mi reci si stinse ..



marți, 26 ianuarie 2010

Monolog..


Ai colorat parul meu cu degetele-ti tremurande. Mi-ai colorat buzele cu muscaturi dulci, insetate de viata. Mi-ai colorat moartea cu viata si nemiscarea cu emotii. Mangaind paginile goale, mangaia inima.Cu zambetul tau ai scris pe piele mii de scrisori ce se vor pierde la prima ploaie..

si cate ploi au fost.. si prin cate ploi am trecut fara umbrela..

Un zambet un pic trist. Acum nu mai e asa. Nu? Acum e pictat. E colorat. Iti canta pleoapele un cantec la pian si tu incerci sa canti cu ele. Si ma absorbi in privirea-ti iubitoare mereu si mereu.

Ma gandesc la pagini rupte si la cioburi, la inceput si unde am ajuns. Fara sa trag o linie. Doar un fluviu de imagini si sunete si emotiile create de ele.

Si cand zic rupte inseamna ca le-am rupt..

E ca un film mut. De fiecare data cand spun “te iubesc” o spun cu tot cu aceste cutii muzicale, cu amintirile, cu imaginile, cu melodiile, cu scrisorile, cuvintele, imprejurarile si bataile de inima. De fiecare data cand pasesc o fac cu trupul si cu sufletul deodata. Neputand sa le despart imi ghidez alegerile vietii in functie de amandoua si niciodata de una separat.

Nu pot avea grija sa nu ma ranesc pe drum pentru ca sunt mai mult atenta la ceea ce simt in timp ce merg, decat la drumul in sine. Suna egoist nu-i asa?

Mereu am fost..

Sa scrii.. sa imi scrii pe trup cuvinte multe si sa mi le canti la ureche in soapta in timp ce eu plang de dor.. Durere surda, durere fara eclipsa.

Sa nu-mi mai scrii..

Zile ce trec precum filmul pe care-l schimbi la aparatul foto. Film ce se ruleaza neatent si se pastreaza pentru a fi developat. Sepia chipurilor mai intai intunecate, apoi rosii, apoi.. doar chipuri.

Film pe care noi l-am inventat..

Maine ...si maine te voi iubi,mereu,mai mult decat azi. E ca un secret. Soptesti. Visezi. Apunem ca sa rasarim. Si rasarim ca sa cuprindem in interior tot ce poate incapea intr-o inima de copil.

Te voi iubi, dar nu ma voi indragosti..

Speranta si viitorul numai sunt ingropate sub un munte de „greseli si regrete”. Si stii de ce? Pentru ca am invatat sa invat din ele..

Tarziu.. dar am invatat..

duminică, 24 ianuarie 2010

The same

Sunt o visatoare desavarsita. Gandesc mult mai mult decat am facut-o anul trecut. Decat am facut-o ieri,si maine o voi face mai mult decat am facut-o azi.

Ma uit de cateva zile la un serial. Six Feet Under. Foarte tare,desi putin prea macabru. Chiar si pentru mine.
Si da,nu exista rost al vietii. Toti ne nastem,toti murim,se nasc altii,mor si ei...si tot asa. Nu e nimic frumos in asta.. absolut nimic.

Nu am auzit in zilele noastre de o persoana asemanatoare cu Einstein ori Edison ori Platon ori Fidias ori mai stiu eu cine care dateaza in istoria asta de atatea veacuri si inca vor mai dainui cine stie cat mai departe. Niciun artist muzical care sa aiba o piesa pe care o vor asculta si nepotii nostri.
Ciudat,foarte ciudat. Nu stiu de ce gandesc atat. Nici macar nu vreau sa demonstrez ceva. Si daca as afla ceva nou despre viata asta,oricum nu cred ca as spune cuiva.
Uneori sunt paranoica ca sunt intr-adevar paranoica. Asta e ceva de genu` ala "urasc oamenii care urasc oamenii".

Inca astept persoana aia cu care o sa discut chestiile astea fara sa ma creada nebuna si sa zica "unde a fost atata timp?" si sa-mi zica chestii care sa ma incante dar sa fie cu adevarat sincere.

Chiar daca poate nu exista,eu inca sper. si sper...si sper...mai condimenteaza zilele astea oricum prea banale pentru a-ti mai dori ceva..
si ca de obicei am aberat.. pentru ca asta sunt eu.. „complicat de simpla”..

When you can live forever what do you live for ? (asta chiar ar fi buna ca tema saptamanii).

Da..ar fi...



To be continued....