Monolog..

Ai colorat parul meu cu degetele-ti tremurande. Mi-ai colorat buzele cu muscaturi dulci, insetate de viata. Mi-ai colorat moartea cu viata si nemiscarea cu emotii. Mangaind paginile goale, mangaia inima.Cu zambetul tau ai scris pe piele mii de scrisori ce se vor pierde la prima ploaie..

si cate ploi au fost.. si prin cate ploi am trecut fara umbrela..

Un zambet un pic trist. Acum nu mai e asa. Nu? Acum e pictat. E colorat. Iti canta pleoapele un cantec la pian si tu incerci sa canti cu ele. Si ma absorbi in privirea-ti iubitoare mereu si mereu.

Ma gandesc la pagini rupte si la cioburi, la inceput si unde am ajuns. Fara sa trag o linie. Doar un fluviu de imagini si sunete si emotiile create de ele.

Si cand zic rupte inseamna ca le-am rupt..

E ca un film mut. De fiecare data cand spun “te iubesc” o spun cu tot cu aceste cutii muzicale, cu amintirile, cu imaginile, cu melodiile, cu scrisorile, cuvintele, imprejurarile si bataile de inima. De fiecare data cand pasesc o fac cu trupul si cu sufletul deodata. Neputand sa le despart imi ghidez alegerile vietii in functie de amandoua si niciodata de una separat.

Nu pot avea grija sa nu ma ranesc pe drum pentru ca sunt mai mult atenta la ceea ce simt in timp ce merg, decat la drumul in sine. Suna egoist nu-i asa?

Mereu am fost..

Sa scrii.. sa imi scrii pe trup cuvinte multe si sa mi le canti la ureche in soapta in timp ce eu plang de dor.. Durere surda, durere fara eclipsa.

Sa nu-mi mai scrii..

Zile ce trec precum filmul pe care-l schimbi la aparatul foto. Film ce se ruleaza neatent si se pastreaza pentru a fi developat. Sepia chipurilor mai intai intunecate, apoi rosii, apoi.. doar chipuri.

Film pe care noi l-am inventat..

Maine ...si maine te voi iubi,mereu,mai mult decat azi. E ca un secret. Soptesti. Visezi. Apunem ca sa rasarim. Si rasarim ca sa cuprindem in interior tot ce poate incapea intr-o inima de copil.

Te voi iubi, dar nu ma voi indragosti..

Speranta si viitorul numai sunt ingropate sub un munte de „greseli si regrete”. Si stii de ce? Pentru ca am invatat sa invat din ele..

Tarziu.. dar am invatat..

The same

Sunt o visatoare desavarsita. Gandesc mult mai mult decat am facut-o anul trecut. Decat am facut-o ieri,si maine o voi face mai mult decat am facut-o azi.

Ma uit de cateva zile la un serial. Six Feet Under. Foarte tare,desi putin prea macabru. Chiar si pentru mine.
Si da,nu exista rost al vietii. Toti ne nastem,toti murim,se nasc altii,mor si ei...si tot asa. Nu e nimic frumos in asta.. absolut nimic.

Nu am auzit in zilele noastre de o persoana asemanatoare cu Einstein ori Edison ori Platon ori Fidias ori mai stiu eu cine care dateaza in istoria asta de atatea veacuri si inca vor mai dainui cine stie cat mai departe. Niciun artist muzical care sa aiba o piesa pe care o vor asculta si nepotii nostri.
Ciudat,foarte ciudat. Nu stiu de ce gandesc atat. Nici macar nu vreau sa demonstrez ceva. Si daca as afla ceva nou despre viata asta,oricum nu cred ca as spune cuiva.
Uneori sunt paranoica ca sunt intr-adevar paranoica. Asta e ceva de genu` ala "urasc oamenii care urasc oamenii".

Inca astept persoana aia cu care o sa discut chestiile astea fara sa ma creada nebuna si sa zica "unde a fost atata timp?" si sa-mi zica chestii care sa ma incante dar sa fie cu adevarat sincere.

Chiar daca poate nu exista,eu inca sper. si sper...si sper...mai condimenteaza zilele astea oricum prea banale pentru a-ti mai dori ceva..
si ca de obicei am aberat.. pentru ca asta sunt eu.. „complicat de simpla”..

When you can live forever what do you live for ? (asta chiar ar fi buna ca tema saptamanii).

Da..ar fi...



To be continued....

Good morning..

Cafea cu lapte si mult zahar.. Tigari multe multe.. fum.. Dimineata cu obloanele ridicate.. Inceput de saptamana cu mult zambet.. Ar fi o crima sa spun ca viata nu’i frumoasa..

Si totusi crima o comit.. Pentru ca ar fi o aberatie sa nu cad din picioare dupa noaptea lunga pe care am avut..

Sa vedem..

10:45 Dus, pasta de dinti.. pijamale, un pat cald si o patura pufoasa.. o telecomanda si’n televizor..

Da da.. stiti ce urmeaza.. South Park sa ma umflu de ras.. si sa am un somn mai linistit..

11:30 South Park s-a terminat.. somnul inca nu m-a luat.. toata casa face nani.. eu? Eu n-am somn clar! Prin gandul meu trece „Maidanul cu dragoste”.. „mai am cel mult 10 pagini din ea.. tot n-am somn .. ce ar fi sa o termin..” Zis si facut.. sar din pat.. caut cartea.. sar inapoi in pat, deschid cartea si ma apuc sa citesc.. o pagina, doua pagini.. 3 pagini.. imi dau seama ca nu am fost deloc atenta la ce am citit.. asa ca ma apuc sa recitesc cele 3 pagini.. si citesc.. pana ce ajung la ultima pagina.. trag aer in piept.. si ma pregatesc de sfarsit...

00:15 Lacrimile curg. Si curg.. fiecare sfarsit ma emotioneaza al dracu de tare.. De fiecare data se rupe ceva din mine, parca de maine viata mea nu ar mai fi aceiasi.. uite ca pana acum nici-o carte nu a reusit sa-mi schimbe viata.. eventual mi-a schimbat vocabularul.. si alte cateva chestii.. stiti voi..

00:30 Inchid TV-ul, sting lumina.. inchid ochii.. Imi aduc aminte ca nu i-am spus cuiva „Noapte buna”, sar pe telefon, scriu repede un mesaj.. nu ma astept la un raspuns, sigur persoana il va citii abia de dimineata.. Inchid ochii.. in speranta ca voi adormii..

00.40 Imi vibreaza toata perna.. Se pare ca m-am inselat si ca mai exista persoane care n-au somn.. „Si tu sa ai o noapte buna si vise frumoase, gandac..” Zambesc.. niciodata nu mi-a spus asa.. dar ma amuza grav.. Imi pun telefonul inapoi sub perna fara sa-i mai raspund la mesaj..

00:50 Imi e cald, ma dezvelesc..

00:55 Imi e frig, ma invelesc..

01:00 Nu stau bine.. in noapte asta perna nu-mi pare destul de tare.. spatele ma doare de parca as avea 60 de ani.. Si in mintea mea trece un gand absurd „Ce ar fi ca de dimineata sa ma trezesc si sa am intradevar 60 de ani?”

01.10 Ma dau jos din pat.. aprind lumina, ma uit in oglinda.. sunt bine..

01:20 Imi e seteee.. jos din pat.. bucatarie.. apa, multa apa.. inapoi in pat..

01:30 Incep sa port o discuti cu mine. „Trebuie sa dorm.. Cum sa fac sa adorm? Da, e cazul sa numar sticle.. „2000 de sticle de lapte pe perete, dau una jos si merg mai departe.. 1999 de sticle de lapte pe perete, dau una jos si merg mai departe.. 1998 de sticle de lapte pe perete, dau una jos si merg mai departe..

...

O sticla de lapte pe perete, o dau jos fara sa merg mai departe.. „

Ma uit la ceas..

02:50 Inca nu am adormit.. sunt aici.. e cazul sa numar altceva.. Sa incercam cu altceva..

O oaie.. doua oii.. trei oii.. patru oii.. cinci oii.. sase oii.. si alte sapte oii..

...

Si alte 200 de oii..

03.40 Oare va merge cu elefanti? „Un elefant.. se legana.. pe o panza de paianjen.. si pentru ca nu se rupea a mai chemat un elefant.. Doi.. Doi elefanti se leganau.. pe o panza de paianjen.. Si pentru ca nu se rupea.. a mai chemat un elefant.. trei.. patru..

..

100 de elefanti se leganau... pe o panza de paianjen.. si poc.. s-a rupt..

04:30 Ma dau jos din pat.. merg in camera alor mei.. ei dorm.. eu ii privesc.. imi asez corpul langa mama.. ma simte.. ma ia in brate..

08.00 Suna telefonul.. e cazul sa ma trezesc.. Cafea si toate cele montionate mai sus..

+ Zapada.. multa zapada..