Un trecut care parcă s-a stins.. dureros de rece..
Cavoul lui l-a aşteptat magnific lucind intr-o luna macabră..
A mia iubire pentru acelaşi suflet pierdut în păcat..
I-a loc.. Te rog ! Soarbe dintr-o cană de cafea sarata..
Sunt bune lacrimile mele ?
Mi-ai povestii multe.. ştiu.. dar timpul meu va fi cel care va durea..
Mi-ai cere a mia oară iertare.. dar trebuie sa te iert tu înainte sa te iert eu..
Ai plange.. dar zambetul meu amar te împiedica..
Ai vrea sa-mi descrii acum iubirea ta ?
E randul meu sa-ti mai spun o ultima data.. ca.. te-am iubit.. Sa-ti ofer un ultim sărut pe frunte..
Sa te mai învăţ odată amintirea..
Sa te mai învăţ odată iertarea.. si păstrarea..
Sa te mai învăţ odată rana.. si crima..
Trecutul tău a devenit prezentul.. iar prezentul va fi curand uitat..
Acum, te rog sa pleci..
Inima mea.. s-a linistit..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu