O zi pierduta printe mii de hartii.. Marginea lor mi-au spintecat buricul degetelor.. doare..
O zi obositoare..
Azi.. n-ai avut loc in mintea mea..
Timpul parca a zburat.. si nu stiu in ce moment luna si-a facut aparitia..
21:00 Deschid usa casei, atomosfera din casa este dezmagitoare.. dupa o asemenea zi mi-as fi dorit ca cineva sa puna masa, cabecul sa fie aprins, macar o voce sa-mi spuna “Bine ai venit!”
Si totusi.. becul este stins.. fereastra deschisa, iar vantul de afara plimba perdeaua..
un zgomot ciudat..
Intru incaltata si aprind repede becul, inchid fereastra.. si ma asez in sila pe fotoliu.. pentru o clipa as fi vrut sa plang..
Dar totusi zambesc..
22:00 Imi e foame.. incerc sa ma gandesc cand am mancat ultima data..au trecut 38 de ore de atunci.. gandul asta face ca foamea mea sa dispara..
Incerc sa ma uit la un film.. dar gandurile nu-mi dau pace..
-Cat este de trist sa te uiti singura la un film..
23:30 “You got a stupid message from a stupid person..” Incerc sa-mi dau seama de persoana care s-a gandit la mine inainte sa citesc mesajul.. si sa ghicesc ce ar putea cuprinde el..
“Hai afara!”
Mi-ar face bine o plimbare..
“Sunt gata in 10 minute!”
“In 10 minute vin sa te iau..”
Adora sa-mi raspuna mereu cu acelasi cuvinte folosite de mine..
Cobor in graba.. Ma astepta.. Pentru o secunda am avut tendinta sa-l strag puternic in brate.. probabil ca aveam nevoie de o imbratisare.. si de o iesire.. asteptam asta ca un catel dornic de plimbare..
Ii arunc totusi o simpla privire fara sa spun ceva.. si fara sa-mi spuna ceva..
Se auzeau doar pasii nostri.. si din cand in cand sunteul unui motor de masina..
Se opreste din mers si ma roaga sa il astept putin.. Il astept.. se intoarce cu un trandafir alb.. mi-l daruieste fara sa-mi spuna si motivul, de parca prezenta lui nu ar fi fost de ajuns..
-Ti-am spus vreodata cat de multi mi plac lalelele ?
-Ti-am spus vreodata ca stiu asta ? Dar ca aici aveau doar lalele rosii si rosul nu exprima puritatea si simplitatea ta..
Ii strang in brate..il strang puterinc sarutandu-l pe obraz in semn de multumire..
Imi miros trandafirul apoi ma agat de bratul lui stang.. ma priveste.. imi zambeste si ma saruta pe frunte..
-Ce copila esti azi..
Ii raspund tot printr-un zambet..
01:00 Cat este de gol parcul noaptea.. vantul bate lent si-mi pune parul pe fata.. lumina este foarte slaba mai mult luna ma ajuta sa ii pot distinge trasaurile..
Ma asez comod pe iarba sa pot privii mai bine stelele..
-Habar nu ai cat de bine se vad stelele de aici..
E curios si se aseza langa mine.. imi strange puternic mana in timp ce eu numar stelele.. Pentru o secunda ma opresc din numarat sa inteleg cuvintele rostite de el..
-Tu ma iubesti?
Ma prefac ca nu aud si contunui sa numar.. Renunta sa-mi mai repete odata.. probabil ca isi multumea ca nu l-am auzit..
02:30 –Dar tu ma iubesti ?
Ma priveste surpins.. nu-mi raspunde..
Zambesc..
-Vrei sa ma duci acasa ?
Ne ridicam usor.. si ne indreptam pasii catre casa.. Incep sa-I povestesc cum a fost ziua mea.. probabil ca nu ma asculta pentru ca spunea mereu “Da.. da.. da.. da.. “
Ne dasparitim fara sa ne spunem “Noapte buna!” sau altceva..
04:00 Aceiasi atmosfera de la ora 21 in casa mea..
“You got a…”
“Da, te iubesc !”
Simteam asta, dar vroiam sa-mi fie spus..
“Eu nu te pot iubii”
Imi inchid telefonul.. imi e teama de posibilul lui raspuns..
Ma asez comod in balcon.. privind din nou cerul.. am senzatia ca imi traiesc ultimele clipe.. singura..
05:30 Fumul tigarii imi pare colorat.. strang puternic trandafirul alb.. spinii lui au facut ca sangele sa-mi curga din palma.. ma ridic si ma aplec usor peste balcon.. Soarele pare ca sta sa rasara..
-Ce tare e..
Lacrimile-mi curg de emotie.. Ma aplec peste balcon mai mult.. Alunec..
-Aaaaaaaaaaaaaaa…
P.S. Mentionez ca povestea nu este inspirata dintr-o fapta reala si ca totul se intampla doar in mintea mea..
Azi.. soarele straluceste mult prea tare.. s-a cuibarit in ochii mei facandu-i sa lacrimeze..
Imisterg lacrimile usor, cu un deget, incat sa nu observi ca m-am miscat..
Esti in stanga mea, tragi nervos din tigare si scoti fumul puternic.. fumul iti intra in ochii.. te strambi fara sa scoti suntele sau cuvinte..
Azi.. esti plictisit, irascibil si oboist..te enerveaza traficul infernal de pe strazile capitalei.. iar eu.. tac..
Mintea mea a luat’o razna incercand sa ajunga la tine.. ochii mei s-au fixat intr-un punct, iar lacrimile continua sa curga.. Asta pentru ca desi esti la mai putin de jumatate de metru de mine, nu simt asta..
Atunci cand esti plictisit intre noi se asterne o tacere de mormant.. nu ma privesti.. dar te privesc..
-Ne-am facut urati..
Nu spui nimic, incerc sa schimb melodia, dar imi atingi usor degetele.. si imi dai de inteles ca nu asta vrei..
Deschid geamul.. iar tu il inchizi fara sa-mi dai o explicatie.. Totusi cred ca desi e soare iti e frig..
Imi scot o tigara.. incerc sa o aprind, dar tu ma vezi si mi le tragi repede din mana..
Imi scot un ruj.. mi-l iei.. Nu-ti plac gustul buzelor mele cu ruj pe ele..
Deschid repede usa masinii, cobor in graba si las usa deschisa..
Te sperii si strigi:
-Pleci ?
Ma intorc in graba..
-De azi.. da !
Ma grabesc spre casa fara ganduri.. Intru in casa, ma asez ghemotoc in pat, imi scot telefonul si caut repede numarul lui A.
Suna..
Raspunde..
Liniste..
-Te iubesc..
Apoi inchid repede, speriata ca ii voi auzi vocea ..
Imi pun capul usor pe perna.. si-mi zic.. “Il iubesc… “
The rain fell slow, down on all the roofs of uncertainty...I thought of you, and the years and all the sadness fell away from me... And did you know...I never thought that you’d lose that light in your eyes...
Cu greu ma despart de doua zile cu soare, acum cand eram in toiul fericirii.. Imi e greu sa vad ploaia de afara si totusi privesc partea buna a ploii.. pentru ca pot alerga ca o nebuna in ploaie..
Saptamanile trecute au fost mult prea intense, pana si pentru mine.. Si-am trecut prin atatea stari cat n-am trecut intr-un an intreg..
Imi e al naibii de greu sa realizez ca mai sunt doua saptamani si vine Pastele. O sa se agite iar totul in interior.. fiindca mintea mea nu realizeaza ca toate lucrurile pe care mi le amintesc sunt acolo..
E absurd.. nici macar nu stiu daca are sens ce spun.. si totusi o fac..
Pur si simplu exista un loc in care nu ma pot intoarce niciodata.. acolo fiecare amintire a fost traita intens..
A venit primavara.. Nu-mi mai trebuie geaca, nu fular, nu esarfa, nici manusi si alte alea.. Afara insa acum inca’i ceva ceata.. ploua.. Si ma trece un fior rece doar la gandul ca asa era si asta toamna.. Si ca nici nu stiu pe unde a trecut timpul de atunci..
Ma mai frec un pic la ochi, ii inchid pentru o fractiune de secunda siii deschid la loc, imi dau seama ca mintea mea refuza sa-si aminteasca majoritatea filmelor pe care le-am vazut cu tine.. Ma ingrijorez si-mi dau seama ca tremur si am nasul rece..
Ma uit pe geam.. si mi se opreste privrea la vaza cu trandafiri uscati din balcon..
Imi invadezi iar gandul..
Asta seara.. ti-ai trecut mana prin parul meu.. m-a strabatut o senzatie asemanatoare unui curent electric.. al naibii de puternic, iar apoi.. am avut iar senzatia ca tot ce-a mai ramas din mine e doar partea pe care tu o atingi.. si ca restu’i cenusa..
Azi.. o zi speciala in care voi, barbati puteti multumi, puteti cere iertare, puteti iubi, puteti alerga ca nebuni pe strada cu flori in mana fara ca cei din jur sa se uite ciudat..
Azi.. trebuie sa alegem cele mai frumose cuvinte pentru cele mai iubite persone..
Azi.. va puteti imbratisa mama si ii puteti spune ceea ce au stiut pana acum, dar nu au auzit.. “Te iubesc”-ul ala atat de profound..
Azi.. eu ii multumesc mamei..
Ii multumesc pentru ca imi lumineaza viata si are grija de mine..
II multumesc pentru ca m-a tinut in pantecele ei si m-a crescut..
Ii multumesc pentru ca m-a invatat sa mananc, sa vorbesc, sa merg si sa zambesc..
Ii multumesc pentru ca mi-a fost si imi va fi mereu alaturi..
Ii multumesc pentru ca ma asteapta mereu acasa..
Ii multumesc pentru ca uneori ma inveleste noaptea si imi spune “Noapte buna, puisor!”