Cuvinte catre tine

… Nu ştiu cum sa încep.. de ceva vreme încerc sa găsesc un titlu si un început.. Am în schimb un cuprins.. si sper ca pe parcursul acestor randuri sa găsesc si un sfarsit..

În principiu îmi e greu sa spun un simplu “La mulţi ani ! “, asta pentru ca pe mine mă face sa mă simt prost. Cand ţi spune “La mulţi ani ! “ nu poţi răspunde decat cu “Multumesc ! “, dar dacă îţi spune orice altceva simţi nevoia sa completezi..

Ţie,îţi spun si îţi doresc sa cresti.. sa începi sa înveţi din greşeli, sa gandesti ca pană azi viaţa ta a fost doar o experienţa , poate, mai puţin plăcută, dar pe care ai ales-o, iar de azi vei ştii sa faci alegeri ceva mai bune.

Îţi doresc sa înveţi, sa înveţi ca nu exista prieteni si numai ai nici măcar rude, ca toţi cei din jurul tău sunt doar cunoştinţe mai bune sau mai puţin.

Vreau sa uiti.. sa-ti uiti trecutul, sa-ti trăieşti decent prezentul, sa afli intr-un final ca de ceva vreme mergi singur prin viaţa, si e cazul sa te trezeşti la realitate..

Nu as fi dorit sa-ti privesc ochii si sa-ti rostesc aceste cuvinte, pentru ca ti-ar fi intrat pe o ureche si ti-ar fi ieşit pe alta.. Asa eşti tu.. asculţi si apoi uiti..

Nu mi-ai demonstrat niciodată ca poţi face o schimbare, dar eu tot mai sper.. si voi spera pană în ultima clipa din viaţa.. pentru ca potenţial exista.

Închei aici, dar nu fără a da o explicaţie.

Am ales sa public aceste randuri, in speranta ca din cand in cand le vei citi si vei încerca.

Dan, e timpul sa cresti !

Putin

Prea putine cuvinte.. pentru prea multe ganduri..

Prea putine ganduri.. pentru prea multa speranta..

Prea putina speranta.. pentru prea mult dor..

Prea putin dor.. pentru prea multe amintiri..

Prea putine amintiri.. pentru prea multe clipe..

Prea putine clipe.. pentru prea multe zambete..

Prea putine zambete.. pentru prea multa fericire..

Prea putina fericire.. pentru prea multe merite..

Prea putine merite.. pentru prea multe fapte..

Prea putine fapte.. pentru prea multe dorinte..

Prea putine dorinte.. pentru prea multe cuvinte..



Prea putina ura.. pentru prea multa tristete..

Prea putina tristete.. pentru prea multe lacrimi..

Prea putine lacrimi.. pentru prea multa iertare..

Prea putina iertare.. pentru prea mult timp..

Prea putin timp.. pentru prea multa dezamagire..

Prea putina dezamagire.. pentru prea multa iubire..

Prea putina iubire.. pentru prea multa ura..


Prea putin sens..

Prea putine sanse..

Dorinte

Mi-am dorit sa te intalnesc..

Mi-am dorit sa ma strangi in brate

Mi-am dorit sa-mi stergi zambetul cu un sarut..

Mi-am dorit sa ma tii de mana..

Mi-am dorit sa ramai..

Mi-am dorit sa fi al meu.. mereu..

Mi-am dorit sa ma iubesti..

Mi-am dorit sa nu pleci..

Mi-am dorit sa te intorci..

Mi-am dorit sa nu ma lasi..

Mi-am dorit sa nu ma uiti..

Mi-am dorit sa-ti fie dor..

Mi-am dorit sa ma vrei..

Mi-am dorit sa nu ma mai ai..

Mi-am dorit sa nu te mai vad..

Mi-am dorit sa nu ma mai cauti..

Mi-am dorit sa nu te mai vreau..

Mi-am dorit sa iesi din mintea mea..

Mi-am dorit sa iesi din inima mea..

Mi-am dorit sa nu-mi mai curgi prin vene..

Mi-am dorit sa nu mai zambesc pentru tine..

Mi-am dorit sa nu apari in visele mele..

Mi-am dorit sa nu ma mai trezesc..

Mi-am dorit sa nu mai plang..

Mi-am dorit sa nu mai existi..

Mi-am dorit.. sa te uit..

Obisnuit

Stiai ca zilele “obisnuite” nu sunt deloc obisnuite ? Ca ceea ce iti pare tie normal este defapt cu totul anormal ?

Stiai ca fiecare zi are ceva cu totul special si tu poate nici nu-ti dai seama ?

Stiai ca sufletele care traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima sunt mai fericite ?

Poate ca stiai.. dar zilele mele nu stii cum sunt..

Azi.. este o zi cu totul neobisnuita.. azi imaginatia imi joaca feste..

Inima imi joaca feste..

Memoria imi joaca feste..

Si nu.. am trecut de mult de 1 aprilie..

Azi.. din coincidenta sau nu m-am intors acolo unde am trait cele mai frumoase clipe din viata.. acolo unde m-am simtit femeie.. acolo unde m-am simtit privita si nu am plecat capul.. acolo unde am tremurat pentru prima data de emotie si fericire..

Capitala azi pare linistita..

“Urmeaza statia D2, cu peronul pe partea stanga.”

La auzul acestor suntele am impresia ca toti isi intorc privirea spre mine..

Clachez.. “Unde merg ?”.. “Merg acasa!”..”A cui casa ?”.. “Nu stiu.. acasa..”

Caldura.. O inima ce pulseaza apa, sta parca sa-mi iasa din piept.. Imi duc mana la inima.. am ciudata senzatie ca daca nu o tin o sa cada.. nu cumva a cazut de ceva vreme ?

Respir din ce in ce mai greu.. Ma simt in vid.. Si totusi.. pare sa nu ma deranjeze asta cel mai tare..

Se deschid usile.. ies repede si incep sa alerg catre scari de teama peronului gol..

Ma impiedic.. Raman la pamant.. privind peronul.. “Unde s-au dus amintirile mele ?..

Ma ridic.. ma scutur de praf.. imi duc mana la nas.. sange..

Aerul de afara pare sa opreasca sangerarea.. “Nu-i nimic.. sunt capabila sa ajung acasa si asa.. “

Ma opresc in fata unei florarii.. Mirosul de crini imi alina caile nazale.. si totusi privirea mea era atrasa de lalele..

“ – Vreau si eu un buchet de lalele.

- Cate sa fie?

- 6 ! Toate albe.

- Pentru cine ?

- Pentru mine..

Mi-am luat florile.. simteam cum privirea mirata a vanzatoarei ma masura..

Caut o banca.. pe care ma asez.. Imi simteam corpul greu.. Am ramas cu ochii atintiti la florile de pe genunchii mei..

- Lalele albe ? Exprima puritatea..

- Si simplitatea.. si sinceritatea..

- Ochii dumneavoasta, exprima tristetea..

-Iar ai dumneavoastra, increderea..

Domnul care s-a asezat langa mine a continuat sa-mi vorbeasca.. dar ma simteam mult prea obosita sa-l ascult.. mi-am luat florile si am pasit usor de parca uitasem unde merg.. Am gasit un magazin in care am intrat si mi-am cumparat 4 lumanari.. nu stiu de ce.. dar am simtit ca asta trebuie sa-mi cumpar..

6 lalele.. si 4 lumanari.. zambesc.. “Cred ca sunt nebuna!” Ridic buchetul si miros lalelele zambind intes.. Vreau sa traversez… Caut o trecere de pietoni si pornesc pe ea, mandra.. Imi ridic privirea.. Semaforul pentru pietoni.. ROSU.. Timpanul imi e iritat de sunetul unui claxon…

“Aaaaaaaaaaaa”

Description

As vrea sa pot sa te descriu in rime.. Dar vezi tu.. Nu-mi iese..

Te-as descrie intr-o poveste.. Dar nu ar fi cu happy end..

Te-as descrie intr-un roman.. Dar volumele lui ar fi interminabile..

Te-as descrie intr-un film.. Dar scenele tale se tot repeta..

Te-as descrie in sunete.. Dar nu le gasesc pe cele potrivite..

Te-as descrie in umbre.. Dar tu nu mai esti umba mea..

Te-as descrie intr-o materie.. Dar tu nu esti nicio materie si nu te-am invatat la scoala..

Te-as descrie in cuvinte.. Dar nu le gasesc pe cele potrivite..

Te-as compara cu o planeta.. Dar tu esti pe pamant..

Te-as compara cu un lichid.. Dar tu ai devenit mult prea solid..

Te-as compara cu o pasare.. Dar tu ma inveti sa zbor.. nu zbori..

Te-as desena in culori.. Dar nu-mi ajung culorile..

Ti-as spune ca esti un oras.. Nu ai cladiri.. dar poti cladi..

Ti-as spune ca esti o forma.. Dar tu iei mereu alta..

Ti-as spune ca esti drumul spre care ma indrept.. Dar tu nu ma lasi sa-l gasesc..

Ti-as spune ca esti un anotimp.. Dar tu esti cate putin din toate..

Ti-as spune ca esti un sentiment in mine.. Dar tu esti mai multe..

Ti-as spune ca esti zambetul meu.. Dar ai grija doar sa mi-l iei..

Ti-as spune ca esti caldura.. Dar de ceva timp esti rece..

Ti-as spune ca esti speranta.. Dar tu mi-ai spulberat toate sperantele..

Ti-as spune ca esti visul.. dar tu ai renuntat sa mai apari in visul meu..

Te-as numii barbat.. Dar mai ai inca de luptat..

Ti-as spune ca esti totul.. Dar in ochii mei esti nimic.. Si totusi.. erai totul..

Another night..

I always feel good when you're with me..
Are you always gonna be there when I grow up, are you ?

One night.. only one night..

Camera obscura..

Respiratia ta din timpanul meu ajunge usor la inima..
Biata de ea vroia sa-mi iasa.. Am alimentat-o cu buzele tale..

Tremurat..

- Opreste-te aici cu sufletul.. O sa ajungi sa nu mai ai suflet.. Il dai pe tot afara..

Si totusi.. Cum ar fi.. daca..

White night..

O zi pierduta printe mii de hartii.. Marginea lor mi-au spintecat buricul degetelor.. doare..

O zi obositoare..

Azi.. n-ai avut loc in mintea mea..

Timpul parca a zburat.. si nu stiu in ce moment luna si-a facut aparitia..

21:00 Deschid usa casei, atomosfera din casa este dezmagitoare.. dupa o asemenea zi mi-as fi dorit ca cineva sa puna masa, ca becul sa fie aprins, macar o voce sa-mi spuna “Bine ai venit!”

Si totusi.. becul este stins.. fereastra deschisa, iar vantul de afara plimba perdeaua..

un zgomot ciudat..

Intru incaltata si aprind repede becul, inchid fereastra.. si ma asez in sila pe fotoliu.. pentru o clipa as fi vrut sa plang..

Dar totusi zambesc..

22:00 Imi e foame.. incerc sa ma gandesc cand am mancat ultima data.. au trecut 38 de ore de atunci.. gandul asta face ca foamea mea sa dispara..

Incerc sa ma uit la un film.. dar gandurile nu-mi dau pace..

-Cat este de trist sa te uiti singura la un film..

23:30 “You got a stupid message from a stupid person..” Incerc sa-mi dau seama de persoana care s-a gandit la mine inainte sa citesc mesajul.. si sa ghicesc ce ar putea cuprinde el..

“Hai afara!”

Mi-ar face bine o plimbare..

“Sunt gata in 10 minute!”

“In 10 minute vin sa te iau..”

Adora sa-mi raspuna mereu cu acelasi cuvinte folosite de mine..

Cobor in graba.. Ma astepta.. Pentru o secunda am avut tendinta sa-l strag puternic in brate.. probabil ca aveam nevoie de o imbratisare.. si de o iesire.. asteptam asta ca un catel dornic de plimbare..

Ii arunc totusi o simpla privire fara sa spun ceva.. si fara sa-mi spuna ceva..

Se auzeau doar pasii nostri.. si din cand in cand sunteul unui motor de masina..

Se opreste din mers si ma roaga sa il astept putin.. Il astept.. se intoarce cu un trandafir alb.. mi-l daruieste fara sa-mi spuna si motivul, de parca prezenta lui nu ar fi fost de ajuns..

-Ti-am spus vreodata cat de multi mi plac lalelele ?

-Ti-am spus vreodata ca stiu asta ? Dar ca aici aveau doar lalele rosii si rosul nu exprima puritatea si simplitatea ta..

Ii strang in brate.. il strang puterinc sarutandu-l pe obraz in semn de multumire..

Imi miros trandafirul apoi ma agat de bratul lui stang.. ma priveste.. imi zambeste si ma saruta pe frunte..

-Ce copila esti azi..

Ii raspund tot printr-un zambet..

01:00 Cat este de gol parcul noaptea.. vantul bate lent si-mi pune parul pe fata.. lumina este foarte slaba mai mult luna ma ajuta sa ii pot distinge trasaurile..

Ma asez comod pe iarba sa pot privii mai bine stelele..

-Habar nu ai cat de bine se vad stelele de aici..

E curios si se aseza langa mine.. imi strange puternic mana in timp ce eu numar stelele.. Pentru o secunda ma opresc din numarat sa inteleg cuvintele rostite de el..

-Tu ma iubesti?

Ma prefac ca nu aud si contunui sa numar.. Renunta sa-mi mai repete odata.. probabil ca isi multumea ca nu l-am auzit..

02:30 –Dar tu ma iubesti ?

Ma priveste surpins.. nu-mi raspunde..

Zambesc..

-Vrei sa ma duci acasa ?

Ne ridicam usor.. si ne indreptam pasii catre casa.. Incep sa-I povestesc cum a fost ziua mea.. probabil ca nu ma asculta pentru ca spunea mereu “Da.. da.. da.. da.. “

Ne dasparitim fara sa ne spunem “Noapte buna!” sau altceva..

04:00 Aceiasi atmosfera de la ora 21 in casa mea..

“You got a…”

“Da, te iubesc !”

Simteam asta, dar vroiam sa-mi fie spus..

“Eu nu te pot iubii”

Imi inchid telefonul.. imi e teama de posibilul lui raspuns..

Ma asez comod in balcon.. privind din nou cerul.. am senzatia ca imi traiesc ultimele clipe.. singura..

05:30 Fumul tigarii imi pare colorat.. strang puternic trandafirul alb.. spinii lui au facut ca sangele sa-mi curga din palma.. ma ridic si ma aplec usor peste balcon.. Soarele pare ca sta sa rasara..

-Ce tare e..

Lacrimile-mi curg de emotie.. Ma aplec peste balcon mai mult.. Alunec..

-Aaaaaaaaaaaaaaa…

P.S. Mentionez ca povestea nu este inspirata dintr-o fapta reala si ca totul se intampla doar in mintea mea..